CRITERII DE INTERNARE IN SPITAL

CRITERII DE PRIORITIZARE PENTRU PACIENTII INSCRISI PE LISTELE DE ASTEPTARE LA SPITAL

Spitalul de Boli Cronice ”Sfantul Ioan”Targu Frumos este o unitate sanitară publică si nu este structurat ca spital de urgentă.

Internarea pacientilor se face faradiscriminari legate de rasa, sex, varsta, apartenenta etnica, conditii sociale, optiuni politice sau antipatii personale. Internarile se vor face in ordinea solicitarilor si tinand cont si de gravitatea afectiunii, iar dupa ocuparea paturilor se intocmesc Liste de asteptare.

Listele de asteptare nu sunt publicate pe site pentru a respecta art.21, cap. 4 din Legea 46/2003 – Legea drepturilor pacientilor. Criterii de prioritizare a pacientilor pentru pacientiiinscrisi pe liste sunt:

  1. Unele afectiuni cu caracter de urgente medicale ce pot fi tratate in cadrul spitalului nostru, cu personalul si aparatura din dotarea acestuia.
  2. Afectiuni cronice acutizate.
  3. Afectiuni medicale decompensate.

 

CRITERII DE INTERNARE IN SPITAL (Extras din Normele Metodologice de aplicare a Contractului Cadru)

  1. Pachetul minimal de servicii medicale în asistenţa medicală spitalicească cuprinde servicii medicale acordate în regim de spitalizare continuă şi de zi şi se acordă în situaţia în care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat
  2. Criteriile pe baza cărora se efectuează internarea pacienţilor în regim de spitalizare continuă sunt: a) urgenţă medico-chirurgicală în care este pusă în pericol viaţa pacientului sau care au acest potenţial până la rezolvarea situaţiei de urgenţă; b) boli cu potenţial endemo-epidemic până la rezolvarea completă a cazului; c) naşterea.
  3. Criteriile pe baza cărora se efectuează internarea pacienţilor în regim de spitalizare de zi sunt: A. situaţia de urgenţă medico-chirurgicală, pentru: a1) serviciile medicale prevăzute la capitolul I litera B punctul B.3.2 poziţiile 37 şi 38 efectuate în camera de gardă, CPU/UPU care nu sunt finanţate de Ministerul Sănătăţii/ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie a2) serviciile prevăzute în lista de la punctul B.l poziţiile 92, 93, 100 şi 101 care se acordă în structuri de spitalizare de zi aprobate/avizate de Ministerul Sănătăţii, b) epidemiologic pentru bolnavii care necesită tratament în afecţiuni care nu necesită izolare pentru serviciile medicale prevăzute la capitolul I litera B punctul B.3.1 poziţiile 3 şi 4 şi punctul B.3.2 poziţia 62, care se acordă în structuri de spitalizare de zi aprobate/avizate de Ministerul Sănătăţii.
  4. Pentru criteriul urgenţă medico-chirurgicală, spitalul acordă serviciile medicale având obligaţia să evalueze situaţia medicală a pacientului şi să îl externeze dacă serviciile medicale de urgenţă nu se mai justifică. Pentru spitalizarea continuă, la solicitarea pacientului se poate continua internarea în regim de spitalizare continuă cu suportarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale spitaliceşti de către pacient pentru perioada în care serviciile acordate nu mai reprezintă urgenţă.
  5. Pachetul de servicii medicale de bază pentru asistența medicală spitalicească
  6. Serviciile spitaliceşti sunt de tip preventiv, curativ, de recuperare, de reabilitare medicală, paliative şi cuprind: consultaţii medicale de specialitate, investigaţii, tratamente medicale şi/sau chirurgicale, îngrijire, medicație, monitorizare și supraveghere, cazare și masă.
  7. În funcție de durata de spitalizare, asistenţa medicală spitalicească se acordă în regim de: a) spitalizare continuă cu o durată peste 24 ore; b)spitalizare de zi cu o durată de maximum 12 ore. 3. Asistența medicală spitalicească în regim de spitalizare continuă cuprinde îngrijiri de tip acut și îngrijiri de tip cronic și se acordă cu respectarea următoarelor criterii de internare: a) naştere; b) urgenţe medico-chirurgicale şi situaţiile în care este pusă în pericol viaţa pacientului sau care au acest potenţial, ce necesită supraveghere medicală continuă; c) boli cu potenţial endemoepidemic care necesită izolare; d) bolnavi aflați sub incidența art. 109, art. 110 , art. 124 si art. 125 din Codul penal şi în cazurile dispuse prin ordonanţă a procurorului pe timpul judecării sau urmăririi penale, care necesită izolare ori internare obligatorie şi tratamentul persoanelor private de libertate pentru care instanţa de judecată a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar-spital, precum şi tratamentul pacienților din penitenciare ale căror afecțiuni necesită monitorizare și reevaluare în cadrul penitenciarelor spital; e) afecţiuni pentru care diagnosticul şi/sau tratamentul nu pot fi monitorizate în ambulatoriu sau spitalizare de zi.
  8. Factorii de care trebuie să se țină cont cumulativ în luarea deciziei de internare în regim de spitalizare continuă sunt: a) severitatea semnelor și simptomelor prezentate de pacient; b) predictibilitatea medicală a unei evoluții negative, nedorite a pacientului; c) nevoia pentru și disponibilitatea analizelor/investigațiilor diagnostice; d) epuizarea resurselor diagnostice şi terapeutice în celelalte domenii de asistenţă medicală.
  9. Pacienții care prezintă un bilet de internare pentru spitalizare continuă vor putea fi programați pentru internare, în funcție de afecțiune și de gravitatea semnelor și simptomelor prezentate și de disponibilitatea serviciilor unității spitalicești solicitate.
  10. Prevenirea spitalizărilor continue considerate evitabile se va realiza prin diagnosticare precoce, abordare, tratament și monitorizare, respectiv supraveghere corespunzătoare, în ambulator și în spitalizarea de zi, după caz.
  11. Lista diagnosticelor principale considerate spitalizări continue evitabile şi criteriile specifice aferente diminuării/eliminării acestora din spitalizarea continuă se detaliaza în norme.
  12. Asistența medicală spitalicească în regim de spitalizare de zi cuprinde îngrijiri de tip acut și îngrijiri de tip cronic și se acordă cu respectarea următoarelor criterii de internare: a) urgenţe medico-chirurgicale, ce necesită supraveghere medicală până la 12 ore in conditiile stabilite in norme; b) diagnosticul şi/sau tratamentul nu pot fi monitorizate în ambulatoriu.
  13. Serviciile necesare pentru diagnosticarea, tratarea sau monitorizarea pacientului care se efectuează în regim de spitalizare de zi pot avea caracter plurispecializat și/sau multidisciplinar, pot fi invazive, pot fi urmate de reacții adverse sau risc de urgență pe timpul efectuării lor sau corelate cu starea de sănătate a pacientului, impunând supraveghere medicală care nu poate fi efectuată în ambulatoriu.
  14. Afecțiunile care pot fi diagnosticate și tratate în regim de spitalizare de zi: afecțiunile prevăzute în norme • afecțiuni pentru care se acordă servicii de chimioterapie, radioterapie, brahiterapie, litotriţie, implant de cristalin, întrerupere de sarcină cu recomandare medicală, amniocenteză, biopsie de vilozităţi coriale, administrarea tratamentului pentru profilaxia rabiei • instalarea de gastrostome sau jejunostomepercutane pentru administrarea nutriției enterale • proceduri specifice de terapia durerii, conform normelor; • instalarea de catetere intravenoase pentru utilizare îndelungată, tunelizate și/sau cu cameră implantabilă pentru diverse metode terapeutice, conform normelor; • afecțiuni care necesită administrare de medicamente pentru care este necesară aprobarea comisiilor de experți constituite la nivelul CNAS • HIV/SIDA care necesită monitorizarea bolnavilor
  15. Serviciile medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă și de zi se acordă pe baza biletului de internare eliberat de: • medicul de familie, • medicul de specialitate din unităţile sanitare ambulatorii, indiferent de forma de organizare, • medicii din unităţile de asistenţă medico-socială, • medicii din centrele de dializă private aflate în relaţie contractuală cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, • medicii care îşi desfăşoară activitatea în dispensare TBC, în laboratoare de sănătate mintală, respectiv în centre de sănătate mintală şi staţionar de zi psihiatrie, în cabinete de medicină dentară care nu se află în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate şi care se află în structura spitalelor ca unităţi fără personalitate juridică, • medicii de medicina muncii.
  16. Nu se solicită bilet de internare în următoarele situații: • naștere, • urgenţe medicochirurgicale • boli cu potenţial endemo-epidemic, care necesită izolare şi tratament, • bolnavi aflați sub incidența art. 109, art. 110 , art. 124 si art. 125 din Codul penal şi în cazurile dispuse prin ordonanţă a procurorului pe timpul judecării sau urmăririi penale, care necesită izolare ori internare obligatorie şi tratamentul persoanelor private de libertate pentru care instanţa de judecată a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar-spital, precum şi tratamentul pacienților din penitenciare ale căror afecțiuni necesită monitorizare și reevaluare în cadrul penitenciarelor spital • cazurile care au recomandare de internare într-un spital ca urmare a unei scrisori medicale acordată de medicii din ambulatoriul integrat al spitalului respectiv, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, • transferul intraspitalicesc în situaţia în care se schimbă tipul de îngrijire • transferul interspitalicesc • spitalizare de zi dacă se acordă servicii de: chimioterapie, radioterapie și administrare de medicamente pentru care este necesară aprobarea comisiilor de experți constituite la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate • pacienţii din statele membre ale Uniunii Europene/din Spaţiul Economic European/ Confederaţiei Elveţiene beneficiază de servicii medicale spitaliceşti programate şi acordate cu autorizarea prealabilă a instituţiilor competente din statele membre ale Uniunii Europene/din Spaţiul Economic European/ Confederaţiei Elveţiene, respectiv de servicii medicale spitaliceşti acordate pe baza cardului european de asigurări sociale de sănătate emis de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/ Confederaţiei Elveţiene, precum şi serviciile medicale spitaliceşti pentru pacienţii din statele cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, care au dreptul şi beneficiază de servicii medicale acordate pe teritoriul României